Temperatura optimă poate varia în funcție de preferințele personale, dar și de climatul regional, însă valorile cuprinse între 18 și 22 de grade Celsius sunt preferate de majoritatea oamenilor. Aceste temperaturi permit corpului să fie în echilibru între răcire și încălzire, oferind confort termic. Valorile care depășesc 35°C în cursul zilei indică o perioadă de caniculă, când medicii recomandă evitarea expunerii la soare și hidratare adecvată, prin consumul regulat de lichide, pentru a compensa pierderile de apă prin transpirație. Temperaturile crescute sunt direct responsabile pentru episoade de deshidratare severă, agravarea unor boli cronice sau declanșarea atacurilor de căldură.

Umiditatea relativă este exprimată ca procent și marchează cantitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă pe care aerul o poate conține la o anumită temperatură. Valori cuprinse 30% și 60% sunt considerate a fi confortabile, însă nivelul optim al umidității relative variază în funcție de climă și de preferințele personale.

Formaldehida este un gaz toxic, un compus alergenic și carcinogen care, în funcție de concentrație și expunere, poate irita ochii și nasul, agrava simptomele astmului și chiar provoca afecțiuni grave. Acest gaz incolor are un miros puternic și se formează în procesele de ardere a materialelor pe bază de carbon. Poate fi identificat în incendiile forestiere, în fumul de țigară sau în evacuarea automobilelor. Pentru a minimiza expunerea la formaldehidă, este recomandat să se asigure o bună ventilație în spațiile interioare și să se evite fumatul în interior.

Ozonul stratosferic absoarbe majoritatea radiațiilor nocive ale soarelui, protejează Pământul și contribuie la prevenirea cataractei și a cancerului de piele. Pe de altă parte, ozonul troposferic prezent la nivelul solului este periculos pentru oameni: acesta se formează ca rezultat al reacțiilor chimice între poluanții eliberați de diferite surse (emisiile de gaze de eșapament, de exemplu) și radiațiile solare și poate cauza iritații ale ochilor, tuse, dificultăți respiratorii. Persoanele care suferă de astm sunt extrem de sensibile la ozonul troposferic.

Particulele PM 1, PM 2.5 și PM 10 sunt clasificări ale dimensiunii particulelor suspendate în aer, care pot afecta calitatea aerului și sănătatea umană. Aceste clasificări se referă la diametrul particulelor în micrometri (μm). Particulele PM1 și PM2.5 sunt foarte fine, pot pătrunde adânc în plămâni și ajunge în sânge, afectând funcționarea sistemului respirator, provocând diverse afecțiuni cardiovasculare sau agravând simptomele existente. Expunerea la particule PM10 poate irita căile respiratorii, provoca tuse și cauza alergii la persoanele sensibile, particulele în suspensie fiind asociate cu bolile și decesele provocate de boli cardiace sau pulmonare.

Dioxidul de carbon este un gaz mai greu decât aerul care, în funcție de cantitatea inspirată, poate provoca dureri de cap, letargie, tulburări de somn, dar și pierderea vederii, a auzului sau a conștiinței. În cantități mai mari poate provoca amețeli, pierderea vederii, auzului sau a cunoștinței. Aerul curat conține între 360 ppm și 410 ppm de CO2. Trebuie să menționăm faptul că niveluri crescute de dioxid de carbon afectează temperaturile globale, având un rol important în efectul de seră. Defrișarea pădurilor, creșterea numărului de autoturisme care utilizează combustibili fosili și activitățile umane au cauzat creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, lucru care a generat o serie de schimbări climatice și procesul de încălzire globală.

Valorile crescute ale poluării fonice pot provoca dureri de cap, letargie sau pot afecta pentru totdeauna auzul unei persoane, nivelul de zgomot fiind măsurat în decibeli. În general, un cuvânt spus în șoaptă se încadrează în jurul valorii de 30 dB, o conversație la 60 dB, iar sunetul unei motociclete măsoară aproximativ 100 dB. Cu toate acestea, expunerea constantă și de lungă durată la sunete de peste 85 dB poate afecta auzul în timp.